A fost o data o insula unde traiau toate sentimentele si valorile
umane: Bucuria, Tristetea, Stiinta,…… inclusiv Dragostea. Intr-o zi au
fost anuntate ca insula se va scufunda si atunci toate sentimentele
si-au pregatit barcile si au plecat, numai Dragostea a vrut sa astepte
pana in ultima clipa. Cand insula era pe punctul de a se scufunda
Dragostea a cerut ajutor.
Bogatia a trecut pe langa Dragoste intr-o barca foarte luxoasa si
Dragostea i-a zis: "Bogatie, poti sa ma iei si pe mine?", Bogatia i-a
raspuns: "Nu pot, am prea mult aur si argint in barca si nu mai am loc
si pentru tine".
Apoi Dragostea i-a cerut ajutorul Mandriei care tocmai trecea intr-un
vas superb, "Mandrie, te rog frumos, poti sa ma iei cu tine?", "Nu pot
sa te ajut Dragoste, pentru ca.... " ii raspunse Mandria, "aici totul e
perfect, ai putea sa-mi strici barca".
Dragostea dezamagita, intreaba si Tristetea care trecea pe langa ea: "
Tristete te rog, lasa-ma sa vin cu tine", "Oh Dragoste", ii raspunse
Tristetea, "Sant asa de trista incat vrea sa fiu singura".
Si Bucuria a trecut pe langa Dragoste, dar cum era asa de multumita nu a auzit vorbele Dragostei.
Parca din senin, se aude o voce:
"Vino Dragoste, te iau cu mine". Era un batran care i-a vorbit.
Dragostea s-a simtit asa de recunoscatoare si plina de bucurie ca a
uitat sa-i ceara numele batranului. Cand ajunse pe tarm, batranul pleca
imediat.
Dragostea si-a dat seama cat de mult ii datora batranelului si
intreba Stiinta: "Stiinta, poti sa-mi spui cine m-a ajutat?". "Era
Timpul", i-a raspuns Stiinta. "Timpul!!!" exclama Dragostea, "Dar de ce
Timpul m-a ajutat?". Stiinta plina de intelepciune ii raspunse: "Pentru
ca doar Timpul e in stare sa inteleaga cat de importanta este Dragostea
in viata "
Extras din “Un val, un ocean”, Bert Hellinger, Editura Cartea Daath
Postări
